Televiziunea, surogat social ?

Diverse studii au dovedit că persoanele care sufera de izolare sociala folosesc televiziunea pentru a crea ceea ce se numește o relație parasocială cu personaje din emisiunile de televiziune și filmele preferate, ca o modalitate de a indepărta sentimentul de singurătate.

Pseudo-relațiile sunt formate cu personaje de televiziune, privitorul incluzandu-se subconstient in viața lor, ca și cum acestea ar fi prieteni apropiati. Astfel, un telespectator poate petrece mult ttimp urmarind opiniile unor alte persoane prin intermediul televizorului.

În acest mod se satisface dorința firească a omului de a avea relatii care ar trebuie sa se stabilească în societate.

Când o persoană nu este în măsură să participe la interacțiunile cu oameni reali, aceasta este mai puțin supusă sentimentului de singurătate dacă vizionează la televizor emisiunea sa preferată .

De fapt, televiziunea devine un surogat social.

În plus, atunci când apare un eveniment neplăcut si se intrerupe o relație personală reală, există tendința multor telespectatori de a urmări emisiuni tv, ca o metodă de atenuare prin uitare temporară a problemelor sociale.

Totusi, aceasta creaza un sentiment de inadaptare, care poate deveni continuu, chiar daca furnizarea de inlocuitori este temporară.

Televizorul te accepta asa cum esti, tu devii stapânul lui cu ajutorul telecomenzii, iar in timp apartenența la acea lume media devine mai profunda, mai ales ca personajele de pe ecran nu prea te contrazic. Si daca sunt de alta parere decat tine, poti schimba canalul.

Relațiile cu personajele din televizor par "sociale" si chiar daca pentru o perioada ( în care relațiile reale nu sunt disponibile ) ajută la ameliorarea sentimentelor de depresie si singuratate, pe termen prelungit pot avea efecte negative.

Desi multi apreciază rolul de inlocuitor social ca pe un efect pozitiv al televiziunii, noi considerăm că pe durată indelungata, acest surogat este nociv.

Nu departe de acest concept este si internetul, care are totusi avantajul că este interactiv, iar rezultatele comunicarii sunt uneori bilaterale.

Totusi, probabil trebuie sa existe o masură in toate...

Dvs. ce părere aveti ?