În orice discuție trebuie să existe respect, chiar dacă este "doar" online. Din păcate, deseori acest respect nu există, mai ales din cauza flamerilor. Chiar si aici pe blog postează comentarii zilnic câtiva flameri ( unii poate chiar nu conștientizează că sunt flameri ). Mesajele acestora, dacă le considerăm de tip flame, le ștergem atunci când le descoperim.
Dar ce înseamnă flame si cum detectăm un flamer ?
Flaming ( sau flame ) este interacțiunea, câteodată ostilă sau jignitoare, între utilizatorii de internet, care implică uneori și utilizarea de injurii.
Dar nu este obligatoriu ca adresarea de cuvinte ori expresii obscene sau jignitoare să fie prezentă. Deseori nici macar nu se aduc direct acuze sau jigniri interlocutorului, ci este acuzată sau criticată, uneori fără dovezi clare, o terţă parte ( de exemplu, o companie sau chiar un serviciu), ori sunt postate mesaje de tip slogan absolut ( de exemplu, "X serviciul nu este bun", fără a se explica din ce cauză nu este bun). Scopul mesajului este de a provoca flame printre sustinătorii acelei terțe părți sau a respectivului serviciu.
Alteori sunt utilizate ironii care nu erau necesare, deoarece mesajul ar fi putut să fie transmis printr-un limbaj neutru.
Mesaje flame sunt si cele caracterizate de principalul lor scop de corectare gramaticală sau de corectură a greșelilor tipografice dintr-un text ( cu excepția cazurilor când sunt postate la articole sau topicuri care au ca subiect principal de discutii chiar aceste reguli gramaticale si nu atacă interlocutorul ori autorul articolului ori topicului).
Flaming apare de obicei în contextul social al unui forum pe internet, chat, servere de joc, site-uri de video-sharing, comentarii pe bloguri si alte website-uri. Este frecvent rezultatul discuțiilor aprinse despre probleme din lumea reală, cum ar fi politica, religia, filosofia, jocuri, diverse servicii etc, dar poate fi de asemenea provocat de divergenţe aparent triviale.
Flame este practicat de catre persoane fizice, cunoscute sub numele de flamers, care sunt în special motivate pentru a incita. Unele website-uri sau forumuri slab moderate îi satisfac pe flameri, permițându-le acestora un mediu liber, anonim, in care sa îşi ducă micile războaie sau sa isi "descarce nervii".
Flame este practicat mai ales prin ascunderea sub un username anonim sau imaginar și conștientizarea redusă a rănirii sentimentelor altor persoane. Uneori, cauze pricipale pentru flame online sunt neînțelegerile din viata reală sau lipsa de repere sociale disponibile si demne de urmat în comunicare.
Mintea umană asamblează legături logice pentru a se potrivi în contextul unei discuții online. Astfel, intelectul isi crează propriile modele mentale online, care in lumea reala poate nu le foloseste. Chiar și atunci când doar un singur subiect este discutat, fiecare participant la o conversație are un model mental diferit prin care interpretează respectivul subiect. Astfel, conversațiile online implica de multe ori o varietate de ipoteze și motive unice pentru fiecare utilizator individual.
Dar fără contextul social real ( prezenţa faţă in faţă ) apare riscul de ceartă online, din cauza lipsei temerii privind aplicarea unei posibile și imediate sancțiuni sociale sau a unor represalii. Asadar, elementul de anonimat, care permite utilizatorilor să se simtă protejaţi de sancţiune, contribuie la agravarea acestui fenomen.
Flame este deci un mod agresiv ( direct sau disimulat ) de a interacționa cu alți utilizatori prin internet, cu mult curaj din spatele tastaturii, determinat si de anonimat.
A se face diferenta faţă de trolling, care este o modalitate de a descrie pe altcineva, dar de obicei cu agresivitate disimulată in tentă de umor. Trolling este utilizat în mod normal pentru a descrie modul în care o persoană glumeste pe seama altcuiva, dar nu jigneste direct. Trollingul se transforma deseori in flame sau este catalogat de multi internauți tot ca flame sau momeală pentru pornirea de flame.
Flamerul atacă orice formă de autoritate care îl împiedică să creeze scandal, folosind expresii cheie cum ar fi "cenzură", "libertate de exprimare", "diversitate de opinii", dar evitând să precizeze că intelege că de fapt libertatea de exprimare nu inseamna aducerea de jigniri directe sau disimulate altor persoane fizice sau juridice, acuze nefondate, comentarii intolerante etnico-religios, xenofobe, corecturi gramaticale care au doar ca scop principal scoaterea in evidență a lacunelor în inteligența sau cultura interlocutorului etc.
Tipuri de flame:
Flame trolling
Flame trolling este postarea unui mesaj provocator sau ofensator, cunoscut sub numele de "flamebait" ( momeală ) catre un grup de discuții prin internet, cum ar fi un topic al unui forum sau discuțiile de la un articol de pe un website sau blog, cu intenția de a provoca un răspuns furios (o "flacără "). De obicei, flame troller-ul nu are un interes real pentru subiectul original de discutii.
În timp ce un flame standard poate apărea ca rezultat al dezbaterilor legitime, flame trolling-ul presupune postarea intentionată de expresii jignitoare, amenințătoare, de discreditare si altele asemănătoare, în scopul premeditat de a provoca certuri, de a discredita, asadar de a provoca interlocutorului o reactie emotionala.
În argoul Internetului, un troll este o persoană care seamănă discordie prin postarea de mesaje inflamatorii si fără legatura cu subiectul de discutii ( off-topic ) într-o comunitate online (cum ar fi un website, forum, chat sau blog), cu intenția deliberată de a provoca interlocutorilor un răspuns emoțional. Pentru a intelege mai bine fenomenul si a face diferenta intre trolling si flame, trebuie mentionat ca trolli au ca scop atacul psihic asupra unui interlocutor de discutii online. Comentariile de acest tip nu dezbat subiectului articolului sau topicului, ci ataca interlocutorul. În ultimii ani, trolling-ul a fost echivalat cu hărțuirea online.
După cum am menționat, flame trolling poate proveni de la o varietate de probleme, inclusiv neînțelegeri, frustrare, percepția de nedreptate sau inechitate. Un motiv (la troli în special) este dorința de atenție și de divertisment derivat, în detrimentul altora.
Momeala postată permite flamerului să se angajeze anonim în conflicte care îi satisfac nevoia de comportament agresiv, fără a se confruntă cu consecințele pe care un astfel de comportament l-ar avea într-o întâlnire față în față în lumea reală.
În alte cazuri, momeala pot fi utilizată pentru a reduce utilitatea a unui site sau articol, iritând utilizatorii si determinandu-i să renunte la comentarii ontopic si uneori la discutiile postate la respectivul articol sau topic. Mai rar, rezultatul poate să fie chiar renunțarea la prezența in comunitate a persoanelor agresate online.
Flame wars
Un flamer poate cauza o ceartă in grup, atunci când mai mulți utilizatori se implică în răspunsuri provocate de momeală, în timp ce subiectul original nu mai are atentia necesara. Războaiele atrag de multe ori în discutii mai mulți utilizatori (inclusiv cei care încearcă să dezamorseze războiul) și pot umbri regulat forumul de discuții, dacă nu sunt controlate prin eliminarea calității de membru al flamerului si stergerea cât mai rapid a mesajului momeală si a discutiei flame generate de respectivul mesaj.
Rezolvarea unui flame wars poate să fie dificilă, deoarece este de multe ori greu de determinat cine este cu adevărat responsabil pentru degradarea discuției in flame wars. Cineva care postează într-un forum de discuții o opinie contrară ar putea să fie etichetat cu ușurință ca "flamer" sau "troll", dar poate in mod gresit. Singura diferenţă se poate face cercetand daca sunt postate cuvinte obscene sau jignitoare ( sau calomnii si jigniri disimulate sub un limbaj respectuos ) sau daca postarea posibilului flamer critică pe cel care a postat subiectul si nu discuta despre subiectul pe care il dezbate sau prezintă articolul sau topicul. Deci, de multe ori, mesajele momeală sunt si complet sau partial offtopic ( nu au legatură cu subiectul )
Unii membri experimentați ai comunitatilor online preferă să îi ignore pe flameri, în multe cazuri momeala neprimind nici o atenție. In aceasta situatie, momeala va fi rapid uitată, iar discutia va continua legată de subiect ( ontopic ). Din păcate, acest lucru poate motiva flamerii să isi intensifice activitățile, creând momeli suplimentare. Insa de obicei momelile au efect si se va găsi un cititor neexperimentat care să muşte momeala.
Flame generat prin corectare gramaticală sau prin corectură simplă a greșelilor tipografice dintr-un text
Ortografia incorectă și greșelile gramaticale sau semantice sunt de asemenea foarte frecvent obiectul atacurilor unui flamer, câteodată în cazul în care un flame wars a început deja. Într-o astfel de situație, un flamer poate încerca să conteste inteligența interlocutorului, prin evidențierea eventualelor erori gramaticale sau de ortografie. Flamerii care fac aceste corecturi sunt catalogați in comunitățile online ca "jandarmi gramaticali".
Sfaturi, în loc de concluzii
Te-ai recunoscut în cel puțin unul din aceste cazuri? Faci parte din cei 5% flameri de pe internet ( deși în ultimii ani, dacă ne raportăm la țara noastră, am observat un îngrijorător procent, mult mai mare, de flameri sau tentative de flame, in comentarii și discuții). E timpul sa iti corectezi comportamentul si sa devii un comentator civilizat.
Nu te incadrezi in aceste situatii? Felicitări, faci parte din cei maxim 95% din oamenii care stiu cum trebuie sa se comporte civilizat in discuțiile prin internet.
Foarte interesant. Chiar eu m-am regasit de multe ori in postura de a face flame, pana am constientizat aceasta.
Ideea e ca multi au interese sa faca flame ( de exemplu doresc sa devieze discutia de la subiectul care nu le convine ). Altii o fac de distractie. Altii fac flame din cauza ca e in natura lor sa fie scandalagii.
Prea putini discuta constructiv. Chiar si aici am vazut doi flameri pe blog care posteaza constant ( nu spun despre ce exact, dar se stiu ei ). Ambii posteaza sub nume diferite si au un mic razboi despre unui DTH ( unul in promoveaza in mod enervat ca un spamer, iar celalat il critica, repetand la nesfarsit aceleasi expresii). Sper sa citeasca articolul acesta si sa inteleaga ca pe aici nu e de ei, fiindca am vazut ca le stergeti comentariile. Chiar am vazut ca unii v-au injurat deseori.
Oricum, ca idee e un articol bun pt orice admin de site sau cititor de pe net.
Flamerii sunt oameni de doi lei, figuranti care prind curaj ca nu stie nimeni cine posteza. Eu am un vecin flamer rău si nu doar pe forumuri si siteuri. De exemplu vorbeste extrem de poiticos cand mergem la o cafea sau suntem fata in fata, iar cand vorbim pe chat, facebook, chiar telefon etc, vorbeste extrem de mizerabil cu mine si cu altii. Intr-o zi am mers la el si i-am promis cativa pumni in nas faţa in faţa, la cateva minute dupa discutie online in care eu il salutam si el ma injura. S-a facut mic si era destul de speriat, motivandu-mi ca de fapt discutia online nu era una reala, ci era online si nu trebuie sa ma supar. I-am expicat ca nu conteaza mijlocul de comunicare si de abia atunci a inceput putin sa isi de seama de comportamentul sau si ca avea online o alta personalitate, dar ca poate totusi sa primeasca niste pumni in nas pentru o discutie care el o credea inexistenta, fiindca era doar online. Eu cred ca e chiar o boala psihica flamele, respectivii flameri avand deseori doua personalitati, una civilizata in real world, si una de flamer online. Oricum eu cred ca personalittea de flamer e cea reala, iar cea din lumea reala e asa politioasa doar din cauza fricii de represalii sociale, cum ati spus.
In articol am prezentat flame standard, dar flamerii au evoluat.
Puteti sa va contraziceti non-stop, nu inseamna ca e flame, sunt doar discutii in contradictoriu normale. Dar cand va contraziceti fara respect, e flame. Deci cand scrieti ceva, inchipuiti-va ca vorbiti cu cineva fata in fata. Cand esti fata in fata nu injuri pe cineva decat poate foarte rar, ca altfel se pot trimite si primi pumni in nas, cum spui tu mai sus :) Asa si pe net, cand scrieti ceva inchipuiti-va ca sunteti fata in fata cu respectivul si sigur veti scrie cu respect.
Sa va dau un exemplu:
FLAME: Ba tarane, masina ta nu e buna.
Nu e flame: Masina ta nu e buna, fiindca ia curbele greu.
Alt exemplu:
- Sa lansat Need for Speed Rivals?
FLAMER: "Sa" se scrie "s-a" cu cratima.
ALT FLAMER: "Cauta pe Google, ce ne intrebi pe noi"
ALT FLAMER:"Cauta pe forum inainte sa intrebi"
ALT FLAMER:"Topic inutil"
ALT FLAMER: "Stergeti astuia topicul" etc.
ALT FLAMER:"Nu stiu , de ce ma intrebi"
Raspunsuri care nu sunt flame:"Nu s-a lansat inca" sau " Se va lansa peste cateva luni " etc.
Alt exemplu:
Subiect despre televiziunea 4K pe satelitul Astra 19,2 est. Flamerii ataca:
- Focus Sat asta nu baga nici un rogram nou? Vai de....
- Digi astia au lansat un soft la receiver de cacao.
- Orange are programe HD, dar nu sunt bune de nimic.
- Freesat are programe care pot fi prinse si fara abonamentul lor.
- Romtelecom sunt niste ******, de abia scapi de contractul cu ei.
Si lista continua. Toate acestea ultime exemple cu DTH-urile sunt comentarii flame usor de detectat pentru ca sunt si offtopic in acelesi timp, nu sunt la un subiect care are legatura cu comentariul. Dar daca sunt ontopic, e mai greu de detectat un comentariu momeală generator de flame.
Este bine cunoscut faptul ca oamenii spun si fac lucruri in spatiul virtual pe care nu le-ar face/ spune intr-o relationare fata in fata. Aici sunt mai relaxati, mai dezinhibati si astfel se exprima mai liber. Acest fenomen se numeste efectul de dezinhibare.
Factorii ce determina aparitia acestui efect sunt:
1. Anonimitatea disociativa (“Nu ma cunosti”) - are un puternic efect dezinhibant.
2. Invizibilitatea (“Nu ma poti vedea”) In relatiile fata in fata, atunci cand se discuta lucruri personale si cu incarcatura emotionala, oamenii tind sa ocoleasca privirea celuilalt. Este mai usor sa vorbesti despre astfel de lucruri fara sa te uiti in ochii celuilalt, iar comunicarea textuala iti ofera din plin aceasta oportunitate.
3. Asincronicitate (“Ne vedem mai tarziu”) A nu trebui sa faci fata reactiei imediate a celuilalt poate fi un lucru dezinhibant. Este ca si cum am suspenda timpul dupa ce spunem ceva celuilalt, si ne-am reintoarce la conversatie doar atunci cand suntem dispusi sa “auzim” raspunsul.
4. Introiectia (“Este totul in capul meu”) Comunicand online cu un cineva, acesta se transforma intr-un personaj din lumea noastra intrapsihica, un personaj modelat in functie de cum ni se prezinta pe sine prin comunicare textuala, dar si in functie de asteptarile, dorintele si nevoile noastre. La un moment dat realitatea ar putea fi considerata imaginatia. Comunicarea textuala online poate deveni tapetul psihologic pe care mintea unei persoane tese aceste jocuri de rol, de obicei intr-un mod inconstient si cu o dezinhibitie considerabila.
5. Imaginatia disociativa (“Este doar un joc”) Oamenii pot avea impresia ca personajul imaginar “creat” exista intr-un alt spatiu, intr-o lume asemanatoare celei de vis, lipsita de asteptarile si responsabilitatile lumii reale. Acesti oameni separa fictiunea online de realitatea offline, si uneori chiar isi imagineaza viata din spatiul virtual ca un fel de joc cu reguli care nu se aplica in viata reala, si de aceea nu considera ca trebuie facuti respunsabili pentru ceea ce se intampla acolo.
6. Variabilele personale. Gradul in care oamenii se deschid si se exteriorizeaza in spatiul virtual depinde de forta trairilor, nevoilor si a impulsului spre actiune. Personalitatea umana este foarte variata, in functie de tendinta oamenilor spre inhibitie sau expresie. Efectul de dezinhibare online interactioneaza cu aceste variabile de personalitate, ducand uneori la mici devieri de la comportamentul obisnuit din viata reala (offline) a persoanei, iar alteori determinand schimbari dramatice.
Cercetarile nu indica in mod clar daca depresia precede folosirea abuziva a internetului sau daca este o consecinta a acesteia. Young a aratat ca retragerea din relatii semnificative din viata reala este o consecinta a utilizarii excesive a calculatorului.
Exista posibilitatea ca nivelul ridicat de izolare sociala determinata de timpul excesiv petrecut in fata computerului pot duce la o depresie crescuta, mai degraba decat aceasta ar fi o cauta a utilizarii excesive a internetului.
Se presupune ca depresivii sunt atrasi de comunicarea electronica datorita anonimitatii pe care le-o asigura aceasta cale de comunicare, ceea ce ii ajuta sa isi depaseasca dificultatile de relationare interpersonala din viata reala.
Acesta comunicare mediata de computer slabeste influenta sociala prin absenta expresiei faciale, a inflexiunii vocii si a contactului vizual. Astfel, comunicarea electronica devine mai putin amenintatoare, “ajutand” astfel depresivii sa depaseasca sentimentele de inconfort si intimidare care apar atunci intr-o situatie reala. Ei se simt mult mai confortabili in a impartasi idei altora datorita controlului personal pe care il detin asupra nivelului comunicarii, avand timp in a planui, contempla si scrie replicile inainte de a trimite un mesaj electronic.
Trimiteți un comentariu
☑ Comentariile conforme cu regulile comunității vor fi aprobate în maxim 10 ore.