Noi sateliți pentru sistemul GPS GLONASS

Trei sau patru sateliți noi dedicati sistemului rusesc de navigație prin satelit Glonass vor fi lansate în anul 2013, anuntat RIA citând pe Alexander Golovko, comandantul trupelor ruse din Aerospace Defense.

Lansarea primilor trei sateliți este programată pentru luna iulie 2013 de la cosmodromul Baikonur (Kazahstan).

Se va folosi pentru plasarea pe orbita a satelitilor racheta Proton.

Dacă este necesar, se va lansa si un al patrulea satelit, de data aceasta în luna decembrie 2013.

GLONASS (GLObal'naia NAvigaționnaia Sputnikovaia Sistema) este un sistem de navigație prin satelit (sau sistem de poziționare globală prin satelit), început de fosta Uniune Sovietică și continuat în prezent de Rusia. Este o alternativă la sistemul american Global Positioning System (GPS) și la cel al Uniunii Europene, Galileo (aflat în construcție).

Conform Wikipedia.org, proiectarea sistemului a început în 1976, iar din octombrie 1982 numeroase rachete au început să lanseze sateliți, până în 1995. Datorită dificultăților economice din Rusia, sistemul nu a fost întreținut, abia în 2001 fiind demarată acțiunea de reparare. Începând din 2007 la program participă și guvernul indian.

Sistemul complet urmează să cuprindă 24 de sateliți aflați la 19.100 km de Pământ, grupați în 3 planuri orbitale decalate la 120°. În orice moment vor fi minim 5 sateliți în vedere din oricare loc de pe Pământ.

La completare sistemul va permite o poziționare cu eroare maximă de 57-70 m pe orizontală, 70 de metri pe verticală, iar eroarea de viteză de 15 cm/s. Sateliții transmit două tipuri de semnale, unul standard și unul codificat, de înaltă precizie, folosit de armata rusă.

În martie 2008 sistemul nu era complet, însă era funcțional, având 16 sateliți activi, asigurând o acoperire de 66 % din timp pentru teritoriul Rusiei și 56 % la nivel global.

Pentru utilizatorii aflați în regiuni de mare latitudine nordică sau sudică (Rusia, Canada, Argentina, Chile, Norvegia, Islanda, Suedia, etc.), sistemul GLONASS oferă (din cauza poziției orbitelor și înclinației sateliților sistemului) în raport cu celălalt sistem (GPS) cu acoperire globală operațional (la început de an 2013), avantajul obținerii cu o mai mare probabilitate a unui semnal ("fix") precis.

Aceastaa poate explica de ce un receptor de geolocație satelitară dedicat (un "Magellan eXplorist 310", de ex., dotat cu cel mai avansat procesor la nivelul anilor 2010-2011) poate eșua uneori complet sau zeci de minute în șir în obținerea în Canada a unui "fix" (o poziție calculată), fie el și imprecis, în timp ce un simplu telefon "inteligent" precum iPhone 4S (care folosește pentru geolocație atât sistemul GLONASS cât și sistemul GPS) reușește în aceleași situații fără probleme (o altă explicație poate fi, firește, apelul la "A-GPS", care e specific sistemelor de telefonie celulară).