joi, 4 ianuarie 2024

Românii ar schimba dispozitivele electronice o dată la 4 ani sau mai rar

ANCOM a inițiat un studiu pentru a identifica percepția populației în privința limitării impactului comunicațiilor electronice și poștale asupra mediului înconjurător. Studiul a inclus 1471 de respondenți, persoane fizice cu vârste peste 16 ani, din mediul urban și rural din România, anunță ANCOM printr-un comunicat remis către HD Satelit.

Deșeuri electronice - Imagine decorativă realizată de HD Satelit România


Echipamentele electronice

În ultimii cinci ani, echipamentele electronice precum telefoane smart, tablete, laptopuri și computere au fost în mare parte donate de către respondenți rudelor sau prietenilor (49%), trimise la reparat (47%) sau reciclate (32%). Majoritatea persoanelor participante la studiu ar alege să înlocuiască aceste echipamente o dată la patru ani sau chiar mai rar, menținând telefoanele (39%), tabletele (35%) și laptopurile / computerele (55%) pentru cea mai lungă perioadă. Deteriorarea acestora a fost cauza principală a ultimei înlocuiri.

Într-o gospodărie se găsesc în medie 2,6 telefoane mobile care nu mai sunt folosite, deoarece doar 15% dintre respondenți a decis să vândă aceste echipamente neutilizate. Cei mai mulți dintre cei care au vândut produsele pe care nu le-au mai folosit sunt tineri, cu vârste între 16 și 24 de ani (reprezentând 41%), urmați de grupa de vârstă 25-34 ani (cu 31%).

În procesul de achiziție, 60% dintre respondenți ar lua în considerare clasa energetică a telefonului, dar numai dacă prețul ar fi similar. De asemenea, 72% dintre respondenți ar fi mai înclinați să recicleze echipamentele electronice dacă ar primi compensații financiare sau vouchere, iar 59% ar considera predarea echipamentului vechi la achiziționarea unuia nou.

În ceea ce privește serviciile de comunicații electronice, un procent de 63% dintre persoanele intervievate consideră că reducerea amprentei de carbon presupune, în principal, renunțarea operatorilor la tehnologiile vechi și ineficiente. Totodată, studiul a relevat că, pentru alegerea produselor și serviciilor de comunicații, cele mai importante aspecte sunt prețul și calitatea, acestea primind note de 8,7 și respectiv 8,5 pe o scară de la 1 la 10, în timp ce impactul asupra mediului este mai puțin important, cu o notă de 6,2 în preferințele utilizatorilor.

Internetul

În privința utilizării internetului în rândul diferitelor categorii de vârstă, se remarcă faptul că toți tinerii din grupa de 16-24 ani (100%) sunt utilizatori, în timp ce procentul scade la 56% pentru persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste. Din întregul eșantion, un procent mare de 87% dintre respondenți folosesc internetul, evidențiind astfel o diferență semnificativă între extremele spectrului de vârstă.

În special pentru cei cu vârste între 16 și 24 de ani, aspectul cel mai valoros al digitalizării este capacitatea de a se conecta cu alte persoane, având o medie de 8,79. Pe de altă parte, respondenții cu vârste între 45 și 54 de ani, precum și cei de peste 65 de ani, consideră că cel mai mare beneficiu al digitalizării este accesul ușor la cultură și informații, cu medii de 8,65, respectiv 8,5. În ceea ce privește utilizarea internetului, respondenții au afirmat că dedică muncii cel mai mult timp petrecut pe internet, cu o medie 144 de minute zilnic.

Pentru informări diverse, relaxare și socializare, majoritatea respondenților indică faptul că tehnologia le este utilă între o oră și două ore zilnic. În scopul studiului, aceeași majoritate afirmă că folosesc tehnologia mai puțin de o oră (45%) sau între o oră și două ore (42%). În ceea ce privește utilizarea tehnologiei pentru muncă, 41% dintre respondenți o folosesc mai puțin de o oră pe zi, iar un sfert dintre aceștia între 1 și 2 ore. 

Când vine vorba de nivelul de cunoștințe privind tehnologia, majoritatea respondenților se autoevaluează ca având cunoștințe bune. Interesant este că, dintre cei care se consideră avansați în utilizarea tehnologiei, 39% sunt din regiunea București-Ilfov, 47% se încadrează în grupa de vârstă 16-24 ani, iar 41% au venituri peste 6000 lei.

Serviciile poștale

Procentul de utilizatori ai serviciilor poștale crește odată cu nivelul educațional dobândit: 94% dintre respondenți cu studii superioare, 74% cu studii medii și 58% dintre cei cu maxim 8 clase recurg la aceste servicii. La nivel de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani sunt cei mai numeroși utilizatori ai serviciilor poștale, reprezentând 92%, spre deosebire de doar 60% dintre cei cu vârsta de cel puțin 65 de ani.

Studiul a scos în evidență faptul că, în contextul serviciilor poștale, cel mai mare impact în privința reducerii poluării l-ar avea utilizarea ambalajelor biodegradabile și a mașinilor electrice pentru livrare, aceste opțiuni fiind susținute de 58%, respectiv 50% dintre respondenți. De asemenea, s-a observat că o cincime dintre respondenți ar accepta taxarea suplimentară a serviciilor nesustenabile. În plus, respondenții au exprimat o disponibilitate limitată de a accepta timpi de livrare mai lungi pentru serviciile poștale, media răspunsurilor fiind de 6,04 din 10.

Cât de informați sunt respondenții despre impactul comunicațiilor asupra mediului înconjurător? 

Se constată că, în ceea ce privește impactul asupra mediului al serviciilor poștale și al comunicațiilor electronice, cei mai mulți respondenți (83%) sunt de părere că echipamentele folosite în comunicații au cel mai mare impact, în timp ce pentru serviciile poștale, cel mai mare impact îl reprezintă ambalajele coletelor (73%). Aceștia percep informațiile primite de la familie, cunoștințe și prieteni ca fiind mai de încredere decât cele obținute prin rețelele de socializare sau mass-media. În general, respondenții se simt neinformați cu privire la impactul produselor și serviciilor de comunicații electronice și poștale asupra mediului. De asemenea, majoritatea sunt de părere că informațiile despre sustenabilitatea acestor produse și servicii ar trebui reglementate, aplicându-se standarde uniforme.

Studiul este disponibil AICI

Versiunea video a acestui articol se poate viziona mai jos:


2 comentarii despre subiectul „Românii ar schimba dispozitivele electronice o dată la 4 ani sau mai rar”:
Anonim

Ține aici de puterea de cumpărare. Dar dacă ar fi să ne raportăm procentual la bugetul existent, este posibil să avem niște surprize, adică să ne plasăm mai sus alături de niște state de elită.

Anonim

De ce ar trebui sa schimbi ceva ce merge foarte bine? a da lumea consumerismului

Trimiteți un comentariu

☑ Comentariile conforme cu regulile comunității vor fi aprobate în maxim 10 ore.

Top 10 articole în ultimele 7 zile