Mit sau realitate: ceasurile smart pot măsura nivelul de stres?

Acum câteva zile am achiziționat un ceas smart la un preț accesibil (nici scump, nici excesiv de ieftin), pentru monitorizarea antrenamentelor mele fizice. Dar, printre funcțiile sale, am descoperit una pentru monitorizarea nivelului de stres. Deși sunt încrezător în relativa acuratețe a măsurătorilor de ritm cardiac și alte date măsurate, funcția de monitorizare a stresului mi-a stârnit curiozitatea. Mă întreb dacă este cu adevărat eficientă sau doar o strategie de marketing. Din acest motiv, am început să caut pe internet informații suplimentare pentru a înțelege dacă funcția de monitorizare a stresului de pe ceasurile inteligente este autentică. Și iată ce am aflat...

Funcție măsurare nivel stres ceas smart - Fotografie realizată de HD Satelit România

Cum măsoară ceasurile smart nivelul de stres?

Ceasurile inteligente măsoară nivelul de stres folosind mai multe tehnologii și senzori integrați, oferind astfel o estimare a stării de bine a utilizatorilor. Principalele tehnici utilizate includ monitorizarea ritmului cardiac, analiza variabilității ritmului cardiac, și uneori, monitorizarea conductanței pielii, senzori pentru ECG, SpO2 și temperatura pielii, pentru a oferi o imagine completă a sănătății utilizatorului și a nivelurilor de stres. Aceste metode sunt bazate pe cercetări științifice și pot oferi indicații utile despre nivelul de stres, dar este important de înțeles cum funcționează și limitările lor.

Monitorizarea ritmului cardiac

Monitorizarea ritmului cardiac reprezintă o metodă importantă pentru a evalua starea generală de sănătate, inclusiv nivelul de stres al unei persoane. Ritmul cardiac, adică numărul de bătăi ale inimii pe minut, este un indicator vital care poate reflecta nu doar starea fizică, dar și cea emoțională a individului. În momente de calm și relaxare, ritmul cardiac tinde să fie mai scăzut, reflectând o stare de bine și de liniște.

Pe de altă parte, în situații de stres, anxietate sau frică, sistemul simpatic (parte a sistemului nervos autonom) este activat, ceea ce poate duce la accelerarea ritmului cardiac. Această reacție este o parte a răspunsului natural al corpului la stres, pregătind organismul pentru acțiune - fie că este vorba de "luptă sau fugă". Monitorizarea ritmului cardiac în timp real prin intermediul ceasurilor inteligente oferă posibilitatea de a observa aceste schimbări în dinamica ritmului cardiac, permițând utilizatorilor să identifice momentele de stres și să înțeleagă mai bine cum reacționează corpul lor în diferite situații. Prin urmărire continuă, aceste dispozitive pot ajuta la recunoașterea tiparelor specifice de răspuns la stres.

Variabilitatea ritmului cardiac

Variabilitatea ritmului cardiac este o măsură a variațiilor de timp între bătăile consecutive ale inimii și este considerată un indicator cheie al echilibrului și adaptabilității sistemului nervos autonom, care reglează funcții involuntare ale corpului, inclusiv ritmul cardiac, și este împărțit în două componente: sistemul simpatic, care stimulează activitatea corpului (de exemplu, răspunsul "luptă sau fugi" în situații de stres) și sistemul parasimpatic, care ajută la relaxare și recuperare. Variabilitatea ritmului cardiac reflectă modul în care aceste două sisteme interacționează și cum își ajustează activitatea în răspuns la stres.

O variabilitatea a ritmului cardiac mai mare indică o flexibilitate mai mare în ritmul cardiac, semn al unei bune adaptabilități și a unei gestionări eficiente a stresului de către organism. Acest lucru sugerează că sistemul parasimpatic, responsabil cu răspunsurile de relaxare, este activ și poate modera cu eficacitate efectele stimulante ale sistemului simpatic. Astfel, un individ cu o variabilitate a ritmului cardiac mai mare este considerat a avea o capacitate mai bună de a face față stresului, de a se recupera după expunerea la stimuli stresanți și de a menține un echilibru sănătos între starea de alertă și relaxare.

Pe de altă parte, o variabilitate a ritmului cardiac scăzută indică o varietate redusă în ritmul cardiac, sugerând o predominanță a activității sistemului simpatic și o capacitate redusă a sistemului parasimpatic de a induce relaxarea. Aceasta poate fi un semn al gestionării ineficiente a stresului, al unei stări de stres cronic sau al unei sănătăți cardiovasculare slăbite. Indivizii cu o variabilitate a ritmului cardiac scăzută pot fi mai susceptibili la anxietate, depresie și alte tulburări legate de stres, precum și la probleme de sănătate fizică.

In plus, unii producători si promovează ceasurile ca având un fel de senzori ECG (electrocardiogramă), care ar ajută la monitorizarea ritmului și activității electrice a inimii. În timp ce funcția principală a ECG este de a detecta anomalii ale ritmului cardiac, cum ar fi fibrilația atrială, aceasta poate oferi, de asemenea, informații valoroase despre nivelul de stres al unei persoane. 

Conductanța pielii

Conductanța pielii, cunoscută și sub denumirea de răspuns galvanic al pielii, reprezintă o măsură a schimbărilor în rezistența electrică a pielii, care variază în funcție de gradul de transpirație. Acest fenomen este direct influențat de activitatea sistemului nervos autonom, mai precis de sistemul său simpatic, care este activat în situații de stres, emoție sau stimulare. În momentele de stres sau emoție intensă, glandele sudoripare sunt stimulate să elibereze transpirație, chiar și în cantități mici, care nu sunt neapărat perceptibile vizual. Această transpirație mică crește conductivitatea electrică a pielii, deoarece apa și sărurile minerale prezente în sudoare conduc electricitatea mai eficient decât pielea uscată.

Senzorii avansați folosiți în unele dispozitive wearable, inclusiv în anumite modele de ceasuri inteligente și brățări de fitness, sunt capabili să măsoare aceste variații fine în conductanța pielii. Prin monitorizarea continuă a GSR, aceste dispozitive pot detecta fluctuații ale stărilor emoționale și de stres ale utilizatorilor, oferind astfel indicii valoroase despre momentele în care nivelul de stres crește.

Dezvoltarea acestor tehnologii a deschis noi posibilități pentru monitorizarea sănătății mentale și a bunăstării. De exemplu, prin analizarea datelor colectate privind conductanța pielii, utilizatorii pot deveni mai conștienți de factorii declanșatori ai stresului din viața lor, identificând situații specifice sau perioade ale zilei când nivelul de stres este ridicat.

Totuși, este important de menționat că, deși măsurarea conductanța pielii poate oferi indicii valoroase despre reacțiile emoționale și nivelurile de stres, interpretarea acestor date trebuie să țină cont de contextul mai larg și de particularitățile individuale. Nu toate creșterile conductanței pielii sunt neapărat legate de stres; ele pot fi influențate și de alți factori, cum ar fi temperatura ambientală sau activitatea fizică.

Așadar, monitorizarea conductanței pielii prin tehnologia avansată a senzorilor reprezintă o metodă promițătoare pentru a înțelege și a gestiona mai bine stresul. Pe măsură ce tehnologia se dezvoltă și algoritmii de interpretare a datelor devin mai sofisticați, este probabil ca aceste dispozitive să devină tot mai eficiente în a ajuta utilizatorii să își îmbunătățească sănătatea mentală și starea generală de bine.

Senzorii care măsoară nivelul de oxigen din sânge

Senzorii SpO2 pe ceasurile inteligente oferă date valoroase care pot fi corelate cu nivelul de stres al unei persoane, deși această măsurare este în principal asociată cu evaluarea sănătății respiratorii. Senzorii SpO2 măsoară nivelul de oxigen din sânge prin tehnici de oximetrie prin reflectanță, proiectând lumină roșie și infraroșie în piele și analizând lumina reflectată, pentru a detecta schimbările în volumul de oxigen​​.

Deși senzorii SpO2 nu măsoară direct stresul, nivelurile de oxigen din sânge pot fi influențate de factori precum stresul, deshidratarea, diverse afecțiuni sau expunerea la altitudini mari. Acești factori pot afecta saturația oxigenului în sânge și, prin urmare, pot oferi indicii despre starea generală de bine și sănătate a individului. De exemplu, stresul poate afecta respirația și, implicit, nivelurile de oxigen din sânge, ceea ce poate fi detectat de senzorii SpO2​​.

Prin urmare, monitorizarea SpO2 poate juca un rol în evaluarea stresului în contextul mai larg al sănătății și bunăstării generale. Este important să se înțeleagă că, deși senzorii SpO2 pot oferi date valoroase, interpretarea acestor informații ar trebui să se facă cu prudență și în combinație cu alte măsurători și evaluări ale stresului pentru a obține o imagine completă a stării de sănătate a unei persoane.

Senzorii pentru temperatura pielii

Senzorii pentru temperatura pielii de pe ceasurile inteligente joacă au de asemenea un rol în monitorizarea stresului, oferind o perspectivă asupra modului în care variațiile de temperatură pot indica niveluri de stres. Acești senzori măsoară energia termică emisă de suprafața pielii, permițând detectarea schimbărilor de temperatură corporală ale utilizatorului. Variațiile de temperatură pot fi influențate de factori precum mediul, activitatea fizică și problemele de sănătate, inclusiv stresul​​.

Când o persoană este stresată, reacțiile fiziologice ale corpului pot include modificări ale temperaturii pielii. De exemplu, în situații de stres, vasele de sânge pot să se dilate, inducând o creștere subtilă, dar măsurabilă, a temperaturii pielii. Deși schimbarea poate fi de doar 0,1 până la 0,2°C, unele ceasuri inteligente sunt capabile să detecteze această mică variație de temperatură în mod fiabil​​. Această capacitate de a detecta schimbări minore în temperatura pielii permite ceasurilor inteligente să ofere utilizatorilor o perspectivă valoroasă asupra răspunsului lor fiziologic la stres.

Concluzia mea

Deși aceste tehnologii pot oferi indicii valoroase despre nivelul de stres, este important să recunoaștem că acestea oferă doar estimări și nu sunt infailibile. Precizia măsurătorilor poate varia în funcție de calitatea senzorilor ceasului, de algoritmi și de individualitatea răspunsului fiecărei persoane la stres. Astfel, funcția de măsurare a stresului de pe ceasurile inteligente nu ar trebui considerată ca un substitut pentru evaluarea profesională medicală sau psihologică în cazul în care există preocupări serioase legate de stres sau sănătatea mintală. Utilizatorii ar trebui să privească aceste instrumente ca pe un ajutor pentru a-și monitoriza și îmbunătăți bunăstarea generală, recunoscând în același timp limitele acestor tehnologii în contextul mai larg al sănătății lor personale.

Dvs ce părere aveți? Ceasurile smart chiar pot măsura nivelul de stres?