ANCOM și SpaceX/Starlink – test în premieră pentru revizuirea unor reglementări mai vechi de 25 de ani privind comunicațiile prin satelit

ANCOM, Ministerul Apărării Naționale și SpaceX au efectuat primul test în condiții reale pentru a demonstra că sistemele de sateliți non-geostaționari (NGSO) ai rețelei Starlink pot funcționa fără a interfera cu rețelele de sateliți geostaționari (GSO), chiar și cu limite relaxate de densitate a fluxului de putere (epfd). Datele colectate în urma testului vor fi transmise organismelor europene și internaționale relevante pentru a contribui la studiile în curs de desfășurare și care vor putea îmbunătăți ulterior reglementările actuale privind spectrul alocat comunicațiilor satelitare, se anunță într-un comunicat remis de ANCOM către HD Satelit România.

Terminale utilizate in test - Imagine remisă în comunicat de către ANCOM pentru publicare / uz editorial pe HD Satelit România

ANCOM participă și contribuie activ la lucrările Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT). UIT este organismul ONU care, prin Conferința Mondială a Radiocomunicațiilor (WRC), este responsabil pentru analiza și, dacă este necesar, revizuirea Regulamentului radiocomunicațiilor (RR), tratatul internațional care reglementează alocarea orbitelor geostaționare (GSO) și utilizarea spectrului de frecvențe radio aferent și a celui alocat pentru comunicații prin sateliți non-geostaționari (NGSO).

Ultimul WRC a avut loc la Dubai la sfârșitul anului 2023. Printre multe decizii importante, WRC-23 a invitat „ITU-R să efectueze studii tehnice privind limitele epfd prevăzute în RR articolul 22, inclusiv limitele epfd prevăzute în RR articolul 22.5K, asigurând în continuare protecția rețelelor geostaționare FSS și BSS, și să prezinte rezultatele, fără implicații în zona de reglementare, peste 4 ani, în cadrul WRC-27”.

Limitele de densitate agregată a fluxului de putere echivalentă individuală (epfd) au fost elaborate și convenite în urmă cu 25 de ani. Sistemele NGSO FSS care funcționează în anumite benzi de frecvențe trebuie să îndeplinească limitele epfd pentru a se asigura că nu provoacă interferențe inacceptabile rețelelor GSO FSS și BSS.

În urma invitației WRC-23, UIT desfășoară în prezent studii privind epfd, iar România a decis să se implice în aceste demersuri. România consideră că reducerea decalajului digital și asigurarea conectivității necesită utilizarea în comun a sateliților de comunicații geostaționari și non-geostaționari. Este important ca prin aceste demersuri să se stabilească dacă limitele epfd prevăzute în RR articolul 22 sunt adaptate noilor cerințe crescânde de alocare, ținând cont de faptul că trebuie asigurată o utilizare echilibrată și eficientă a resurselor orbitale și de spectru. La fel de importantă este adoptarea unui cadru de reglementare aliniat noilor realități, prin care să se asigure în continuare protecția rețelelor geostaționare, permițând în același timp valorificarea întregului potențial al rețelelor non-geostaționare, aducând astfel un beneficiu direct utilizatorilor finali români și globali.

În acest sens, ANCOM, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale și SpaceX, a decis să-și ofere contribuția la studiile epfd în curs de desfășurare prin intermediul unei campanii de testare în condiții reale, pentru a demonstra protecția rețelelor GSO în condițiile unor limite mai relaxate pentru NGSO. Premergător testului, România a analizat istoria modului în care au fost stabilite limitele epfd în urmă cu 25 de ani. La acea vreme, administrațiile au convenit asupra unui criteriu de protecție agregat de 10% pentru „creșterea indisponibilității" legăturilor GSO. A fost introdus conceptul de „măști epfd" artificiale. Aceste măști sunt limite specifice (în vigoare astăzi) care însă introduc ineficiențe ale spectrului, deoarece, de fapt, nu sunt necesare, fiind convenite pe baza unor compromisuri luate pentru a se asigura că vor funcționa pentru sistemele teoretice non-geostaționare studiate la acea vreme, dar care nu au devenit niciodată operaționale. ANCOM consideră că un cadru de protecție adecvat pentru rețelele geostaționare include:

- un set complet de legături de referință geostaționare reprezentând operațiunile GSO moderne existente și nu doar teoretice;

- criterii de protecție convenite între operatorii ambelor sisteme.

Cu aceste două elemente fundamentale este posibil să fie testat orice sistem non-geostaționar și să fie verificată protecția legăturilor de comunicații geostaționare.

În baza acestor considerente, ANCOM a instalat în România, în perioada 23 - 24 iulie 2024, echipamente pentru un „test epfd" în condiții reale, primul de acest fel din lume. Ministerul Apărării Naționale a furnizat caracteristicile legăturilor de link-buget și pragul de indisponibilitate C/N al unora dintre cele mai sensibile legături de comunicații din țară în banda Ku. Criteriul de protecție selectat pentru a asigura protecția este cel convenit în urmă cu 25 de ani, și anume o creștere agregată de 10% a indisponibilității serviciului. În plus, va fi testată și o creștere de 3% a indisponibilității serviciului individual. SpaceX a efectuat simulări computerizate precise pentru a extrage parametrii operaționali necesari atingerii marjelor de protecție de 10% și 3%:

N_co: numărul de fascicule de cofrecvență (utilizată în partaj de către GSO și NGSO) care transmit simultan la locul de încercare;

- Unghiul de evitare a GSO;

- Densitatea fluxului de putere la receptorul victimei (receptorului GSO).

Cu acordul ANCOM și al Ministerului Apărării Naționale, SpaceX, prin rețeaua de sateliți Starlink, a fost autorizat să depășească limitele actuale de densitate a fluxului de putere (epfd) și să atingă parametrii operaționali conveniți pe o zonă restrânsă ca suprafață în jurul locului de testare, pentru o durată de cel puțin șase luni. Datele privind nivelul semnalului, al interferențelor și/sau al zgomotului sunt colectate prin intermediul unui analizor de spectru și vor fi partajate într-o manieră transparentă între părțile implicate, ANCOM, SpaceX și Ministerul Apărării Naționale. Scopul este de a demonstra că rețeaua de sateliți NGSO Starlink poate îndeplini criteriile de protecție de 10% și 3% pentru legăturile satelitare furnizate de Ministerul Apărării Naționale prin intermediul rețelelor de sateliți geostaționari și, prin urmare, le poate proteja în timp ce depășește supravegheat limitele actuale de epfd. 

Testul va simula o creștere potențială a capacității rețelei Starlink în zona de testare de aproximativ 8 ori mai mult decât limitele actuale. Cu limite mai eficiente, toate sistemele NGSO vor putea oferi un serviciu mai bun cetățenilor români în viitor, protejând în același timp serviciile GSO importante.

ANCOM va prezenta rezultatele testului în cadrul reuniunilor UIT la nivel european și internațional, ca parte a contribuției României la studiile în curs de desfășurare privind epfd. Sperăm că această activitate va fi utilă pentru toate administrațiile implicate în acest demers important și sperăm, de asemenea, să vedem multe teste similare în întreaga lume.

Context (adaugat de redacția HD Satelit)

Starlink, rețeaua de sateliți de bandă largă dezvoltată de SpaceX, testează în România un sistem inovator de telefonie prin satelit, numit Direct-to-Cellular (D2C). Acest sistem este conceput pentru a permite sateliților Starlink să se conecteze direct cu dispozitivele mobile de pe Pământ, fără a fi nevoie de infrastructuri suplimentare, cum ar fi turnuri de telefonie mobilă. Tehnologia este testată pentru a demonstra că sateliții Starlink pot funcționa la o capacitate mult mai mare decât cea permisă în prezent de reglementările internaționale, protejând în același timp alte rețele de sateliți. În prezent, există limite stricte impuse de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) pentru a preveni interferențele cu sateliții geostaționari (GSO), care sunt poziționați la altitudini mult mai mari. Aceste limite sunt cunoscute sub numele de EPFD (Densitate de Flux de Putere Echivalentă), iar testele urmăresc să verifice dacă acestea pot fi relaxate fără a cauza probleme tehnice.

Propunerile Starlink pentru implementarea acestui sistem de telefonie prin satelit au generat însă controverse în industria telecomunicațiilor. Mulți operatori de telefonie mobilă tradițională, care se bazează pe infrastructuri terestre, se opun cu fermitate acestor planuri. Ei susțin că sateliții Starlink ar putea provoca interferențe și ar putea crea dificultăți pentru rețelele deja existente, ceea ce ar pune în pericol calitatea și stabilitatea serviciilor de telefonie mobilă.

Pe lângă România, SpaceX desfășoară teste similare și în trei state din vestul Statelor Unite – Nevada, Oregon și Kansas – având permisiunea Comisiei Federale de Comunicații din SUA (FCC). Aceste teste sunt menite să evalueze performanța și siguranța tehnologiei D2C și au loc inclusiv într-o locație faimoasă, Zona 51 din Nevada. De asemenea, alte teste vor avea loc și în Japonia, în colaborare cu Rakuten, un partener local al SpaceX. Conform FCC, toate testele din Japonia trebuie să respecte legislația și reglementările stricte ale autorităților japoneze în domeniul telecomunicațiilor.

În România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), împreună cu Ministerul Apărării Naționale și SpaceX, participă la ceea ce este considerat primul test din lumea reală pentru a demonstra dacă sateliții Starlink, care nu sunt geostaționari (NGSO – sateliți negeostaționari), pot opera fără a afecta rețelele de sateliți geostaționari (GSO), chiar și atunci când limitele de putere EPFD sunt relaxate. În esență, acest test are rolul de a verifica dacă noile tehnologii bazate pe sateliți NGSO pot funcționa corect alături de cele GSO, care sunt mai sensibile la interferențe din cauza poziției lor fixe față de Pământ.

ANCOM a decis să contribuie activ la studiile privind ajustarea limitelor EPFD, realizate de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU), având în vedere că aceste limite au fost stabilite acum 25 de ani. La acel moment, s-a ajuns la un acord între administrații pentru a proteja sateliții geostaționari, permițând o indisponibilitate sporită de maximum 10% în cazurile de interferență. Acum, însă, noile tehnologii NGSO, cum sunt cele utilizate de Starlink, necesită o revizuire a acestor reguli pentru a permite o funcționare mai eficientă fără a compromite siguranța și stabilitatea rețelelor existente.

Prin aceste teste, România devine un pionier în evaluarea noilor tehnologii spațiale, colaborând direct cu giganți precum SpaceX pentru a analiza impactul noilor soluții de telecomunicații prin satelit asupra rețelelor tradiționale și pentru a participa la viitoarele reglementări internaționale în acest domeniu.