Uniunea Europeana ar vrea să devină lider în Inteligența Artificială, dar se confruntă cu dificultăți majore

Inteligența artificială (IA) reprezintă o tehnologie cu un potențial uriaș, capabilă să aducă schimbări semnificative în viața oamenilor și în diverse industrii. Uniunea Europeană (UE) și-a propus să devină un lider global în acest domeniu prin dezvoltarea și implementarea unor strategii ambițioase. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor și investițiilor, UE se confruntă cu numeroase provocări în realizarea obiectivelor sale. Ce a făcut UE până acum, ce probleme au apărut și ce măsuri sunt necesare pentru a asigura succesul acestor inițiative?

Imagine decorativă creată digital de HD Satelit România

Ce înseamnă Inteligența Artificială și de ce este importantă?

IA se referă la sisteme de calculator capabile să simuleze inteligența umană, să învețe din experiență, să recunoască tipare și să ia decizii. De exemplu, IA este folosită în aplicații precum recunoașterea vocală, traducerea automată, generarea de video, imagini, analiza textelor, a datelor financiare și chiar în roboți care asistă medicii în intervenții chirurgicale. Această tehnologie poate aduce îmbunătățiri în diverse domenii, cum ar fi sănătatea, transporturile și educația, și poate crește eficiența în afaceri.

Potrivit estimărilor, piața mondială a IA va crește cu aproximativ 15,8% pe an între 2024 și 2030, ajungând la o valoare de 739 de miliarde de dolari americani în 2030. Adoptarea IA poate contribui la creșterea economiilor europene și poate ajuta la soluționarea unor provocări majore, cum ar fi susținerea populației tot mai îmbătrânite și crizele în sistemul de sănătate.

UE a înțeles importanța IA și a început să lucreze la planuri concrete pentru a sprijini dezvoltarea și adoptarea acestei tehnologii. În 2018, Comisia Europeană a lansat un plan coordonat pentru IA, cu scopul de a dezvolta un ecosistem. Planul includea măsuri pentru intensificarea cercetării, încurajarea investițiilor și adaptarea reglementărilor.

În 2021, acest plan a fost revizuit și actualizat, stabilind un obiectiv ambițios: investiții private și publice în IA de 20 de miliarde de euro pe an până în 2030. De asemenea, planul din 2021 a introdus noi direcții de acțiune și a identificat șapte sectoare prioritare pentru investiții, inclusiv sănătatea, mediul și mobilitatea.

Investițiile în IA și diferențele față de alte regiuni

Deși UE și-a propus să devină un lider în domeniul IA, se confruntă cu dificultăți majore atunci când vine vorba de investiții. Comparativ cu SUA și China, investițiile UE sunt considerabil mai mici. De exemplu, între 2018 și 2020, investițiile în IA în Europa au crescut, dar decalajul față de SUA a crescut de peste două ori în aceeași perioadă. Acest lucru se datorează faptului că SUA beneficiază de investiții mari din partea companiilor de tehnologie, cum ar fi Google, Microsoft și IBM, și de inițiative guvernamentale bine coordonate.

China, pe de altă parte, a lansat în 2017 un plan strategic de investiții în IA, cu obiectivul de a deveni lider mondial până în 2030. Guvernul chinez sprijină masiv companiile din domeniul tehnologiei, cum ar fi Alibaba și Tencent, contribuind astfel la dezvoltarea rapidă a ecosistemului de IA.

Unul dintre punctele slabe ale strategiei UE a fost coordonarea limitată între statele membre. Comisia Europeană a încercat să colaboreze cu statele membre prin consultarea unui grup de experți, însă acest grup nu avea un mandat clar și puternic. De asemenea, multe dintre statele membre nu au adoptat strategii naționale coordonate cu planul UE, ceea ce a dus la diferențe mari între investițiile și adoptarea IA în diferite țări.

De exemplu, în 2019, doar 10 state membre aveau strategii naționale pentru IA, iar până în 2023, patru țări (inclusiv România) nu își adoptaseră încă o strategie națională. Această lipsă de uniformitate face dificilă punerea în practică a unui plan coerent la nivel european și duce la întârzieri în implementarea măsurilor esențiale.

UE a luat măsuri pentru a crea un cadru juridic solid care să asigure utilizarea etică și sigură a IA. Una dintre inițiativele majore este Actul privind inteligența artificială, care reglementează utilizarea IA pentru a proteja drepturile fundamentale și pentru a crea un mediu de încredere pentru utilizatori. Deși acest cadru legal este un pas important, implementarea lui este încă în desfășurare și necesită colaborare între statele membre.

Una dintre marile provocări în acest sens este asigurarea respectării regulilor privind protecția datelor. Legislația strictă a UE în domeniul confidențialității datelor, cum ar fi Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), limitează schimbul de date și poate îngreuna procesul de antrenare a modelelor de IA. În plus, infrastructura cloud și serviciile de date sunt mai puțin dezvoltate în UE comparativ cu alte regiuni, ceea ce poate încetini progresul.

UE a recunoscut că IMM-urile joacă un rol esențial în dezvoltarea și implementarea soluțiilor IA și a lansat inițiative pentru a le sprijini. Programul „Europa digitală” oferă finanțare și resurse pentru companii, însă adoptarea acestor măsuri a fost lentă, iar unele proiecte nu au devenit încă operaționale. IMM-urile se confruntă cu provocări suplimentare, cum ar fi lipsa fondurilor și accesul limitat la experți în IA, ceea ce face ca multe dintre ele să rămână în urmă în adoptarea tehnologiilor moderne.

Un alt punct critic identificat de Curtea de Conturi Europeană este lipsa unui sistem eficient de monitorizare a progresului. Comisia Europeană nu a reușit să stabilească obiective clare și indicatori de performanță pentru a evalua cât de bine funcționează planurile. Această lipsă de monitorizare face dificilă adaptarea rapidă a strategiilor în funcție de schimbările pieței și ale nevoilor societății.

Curtea a recomandat Comisiei să își intensifice eforturile pentru a crea un sistem mai transparent de raportare și evaluare a rezultatelor. În plus, este esențial ca UE să colaboreze mai strâns cu statele membre pentru a asigura o mai bună aliniere a obiectivelor și resurselor.

UE are planuri ambițioase pentru a deveni un lider în domeniul IA și a făcut progrese importante, dar mai sunt multe de făcut pentru a ajunge la nivelul altor mari puteri tehnologice. O colaborare mai bună între țările membre, reglementări clare și investiții mai mari și mai bine direcționate sunt pași esențiali pentru ca Europa să devină un centru global de inovare în IA. Dacă aceste măsuri vor fi implementate eficient, IA poate aduce numeroase beneficii economice și sociale pentru toți cetățenii europeni.