S-au intensificat cazurile de bruiaj al sistemelor de navigație prin satelit

Se pare că semnalele de navigație prin satelit au devenit noul teren de joacă pentru diverse interferențe, iar acest lucru nu este deloc o veste bună pentru noi, cei de la sol sau pentru cei care navighează pe ape. Atunci când semnalele satelitului sunt perturbate, consecințele pot fi serioase: aeronavele pot pierde datele de poziționare, iar navele riscă să navigheze pe trasee greșite.

Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) a observat o creștere semnificativă a raportărilor privind astfel de interferențe în ultimii trei ani. Între 2023 și 2024, numărul incidentelor raportate a crescut de cinci ori, afectând în special țările din Orientul Mijlociu, precum și regiunile Mării Baltice și Mării Negre. Deși ITU nu dezvăluie sursa acestor interferențe, se știe că bruiajul (jamming) și falsificarea semnalelor (spoofing) sunt tehnici utilizate pentru a perturba sau înlocui semnalele legitime de la sateliți. Bruiajul poate fi accidental, dar falsificarea este considerată o infracțiune cibernetică.​

În regiunea Mării Negre, s-au înregistrat numeroase cazuri de bruiaj al sistemelor de navigație prin satelit, atribuindu-se adesea Rusiei. Se presupune că sursa semnalelor de bruiaj ar fi exclava Kaliningrad sau zonele de conflict precum Siria și Ucraina, unde tehnologia este folosită pentru a devia dronele de la traseu. ​

Pentru a contracara aceste probleme, ITU, împreună cu Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO) și Organizația Maritimă Internațională (IMO), solicită guvernelor să își protejeze mai bine instalațiile bazate pe comunicațiile prin satelit și să aibă sisteme de urgență pregătite, bazate pe navigație convențională, în cazul unor defecțiuni. După cum subliniază secretarul general al ITU, Doreen Bogdan-Martin, sistemele globale de navigație prin satelit sunt esențiale pentru siguranța noastră pe uscat, pe mare și în aer.​

Așadar, data viitoare când GPS-ul vă indică să faceți stânga pe o stradă care nu există, poate nu e doar o eroare tehnică, ci cineva se joacă cu semnalele. Stați vigilenți și, dacă e cazul, scoateți harta de hârtie din torpedo. :)

Și acum a discutăm mai serios...

Ce este bruiajul satelitului de navigație?

Sistemele globale de navigație prin satelit (GNSS), incluzând GPS-ul american, GLONASS-ul rusesc, Galileo-ul european și BeiDou-ul chinezesc, au devenit infrastructuri vitale pentru o multitudine de aplicații. De la navigația personală și sistemele de transport până la sincronizarea rețelelor de telecomunicații și a rețelelor electrice, dependența globală de GNSS este semnificativă. Această omniprezență a creat, în același timp, o vulnerabilitate notabilă. Odată cu extinderea utilizării acestor sisteme în sectoare din ce în ce mai diverse și critice, impactul potențial al oricărei perturbări, fie ea intenționată sau nu, a crescut exponențial. Incidentele de bruiaj și inducere în eroare (spoofing) a semnalelor GNSS sunt în creștere la nivel global, reprezentând o amenințare tot mai serioasă la adresa siguranței și securității transportului aerian și maritim, precum și pentru alte utilizări civile esențiale . 

Bruiajul GNSS se referă la actul de a copleși receptoarele de navigație prin satelit cu semnale radio puternice, având ca efect mascarea semnalelor mult mai slabe provenite de la sateliții GNSS . Această tehnică de bază este relativ simplă și nu necesită o tehnologie extrem de sofisticată sau costisitoare . Jammerele, dispozitivele utilizate pentru a efectua bruiajul, emit semnale radio pe aceeași frecvență utilizată de sateliții GNSS. De exemplu, pentru GPS, frecvența principală este de 1.57542 GHz, cunoscută sub numele de banda L1 . Puterea acestor semnale emise de jammere trebuie să fie suficient de mare pentru a masca semnalele slabe provenite de la sateliți, care au parcurs mii de kilometri până la suprafața Pământului. Puterea jammere-lor poate varia considerabil, de la dispozitive portabile cu putere redusă, care afectează o rază de câțiva zeci de metri, până la versiuni de înaltă putere capabile să perturbe semnalele pe o rază de kilometri. În consecință, receptoarele GNSS din zona afectată devin incapabile să calculeze cu precizie poziția sau ora, deoarece semnalele sateliților sunt pur și simplu diluate de interferența puternică. Disponibilitatea și costul relativ redus al dispozitivelor de bruiaj reprezintă o provocare semnificativă pentru eforturile de prevenire și control. Aceasta înseamnă că capacitatea de a perturba sisteme critice nu mai este limitată la actori statali sau organizații cu resurse extinse.   

Este important de distins între bruiaj (jamming) și inducere în eroare (spoofing). Bruiajul blochează complet semnalele GNSS, făcând imposibilă determinarea poziției. În general, utilizatorul unui sistem GNSS bruiat devine imediat conștient de problemă, deoarece sistemul nu mai funcționează sau afișează mesaje de eroare. Pierderea bruscă a semnalului GNSS este un indicator clar al bruiajului, permițând utilizatorilor să activeze proceduri de rezervă sau să ia măsuri de precauție. Pe de altă parte, inducerea în eroare (spoofing) este o tehnică mai sofisticată care implică transmiterea de semnale false care imită semnalele GNSS autentice, determinând receptorul să calculeze o poziție incorectă. Această tehnică este considerată mai dificil de detectat decât bruiajul simplu.

Tipuri de bruiaj al sateliților de navigație

Bruiajul sateliților de navigație poate fi clasificat în funcție de intenția din spatele actului și de metodele tehnice utilizate. Din perspectiva intenției, se distinge între bruiajul intenționat și cel neintenționat. Bruiajul intenționat este efectuat în mod deliberat cu scopul de a împiedica funcționarea sistemelor GNSS. Motivațiile pentru bruiajul intenționat sunt variate și complexe, reflectând o serie de interese militare, infracționale și chiar legate de motivația protecției intimității. Pe de altă parte, bruiajul neintenționat este rezultatul unor interferențe radio neautorizate provenite de la diverse dispozitive electronice care emit pe frecvențe apropiate de cele ale sistemelor GNSS. Odată cu creșterea exponențială a utilizării tehnologiilor wireless, acest tip de interferență a devenit o problemă tot mai frecventă. Deși nu este rău intenționat, bruiajul neintenționat poate avea totuși consecințe semnificative, în special în zonele urbane dens populate.   

Din punct de vedere tehnic, există mai multe metode de bruiaj. Bruiajul prin unde continue (CW) este o tehnică simplă, dar eficientă, în care un jammer emite continuu o singură frecvență sau o bandă îngustă de frecvențe. Acest semnal constant și puternic poate bloca eficient recepția semnalelor GNSS. Bruiajul în bandă îngustă implică emiterea de semnale pe intervale de frecvență specifice, de obicei înguste (în jur de 2 MHz), țintind direct frecvența GNSS. Această metodă permite o țintire mai precisă a frecvențelor GNSS, minimizând în același timp perturbarea benzilor de frecvență adiacente. O categorie mai avansată este bruiajul prin modulație, care include tehnici ce transmit semnale cu caracteristici similare semnalelor GNSS reale, făcând dificilă distincția între informații autentice și false. Inducerea în eroare (spoofing) este considerată o formă complexă de bruiaj prin modulație.   

Impactul și consecințele bruiajului asupra sistemelor de navigație prin satelit

Impactul bruiajului asupra sistemelor de navigație prin satelit este vast și afectează numeroase sectoare. În aviație, bruiajul poate duce la pierderea conștientizării situaționale pentru piloți, creșterea volumului de muncă al controlorilor de trafic aerian și erori de navigație care pot cauza abateri de la traiectorie. Aceste abateri pot avea consecințe grave, cum ar fi încălcări ale spațiului aerian restricționat și pierderea separării între aeronave. Capacitatea de aterizare sigură poate fi, de asemenea, compromisă, în special în condiții meteorologice nefavorabile sau în regiuni unde ajutorul de navigație terestru este limitat. Sistemele dependente de timp, cum ar fi calculul combustibilului și sistemul de management al zborului (FMS), pot fi afectate, iar alerte false ale sistemului de avertizare a apropierii de sol (EGPWS) pot fi generate. Mai mult, bruiajul poate perturba transmisia ADS-B (Automatic Dependent Surveillance-Broadcast), o tehnologie esențială pentru supravegherea traficului aerian, împiedicând controlorii să monitorizeze cu precizie poziția aeronavelor. Dependența crescută de GNSS pentru procedurile de aterizare de precizie face ca bruiajul să reprezinte o amenințare serioasă pentru siguranța zborurilor. Incidentul de la Newark Airport, unde un jammer GPS utilizat de un șofer a perturbat un sistem de aterizare sofisticat, ilustrează clar acest risc (un muncitor al unei firme din New Jersey utiliza un dispozitiv de bruiaj GPS, așa că șefii lui nu știau unde se află tot timpul; cu toate acestea, traseul său îl ducea aproape de aeroportul din Newark, iar bruiajul afecta sistemele de navigație prin satelit).

În transportul maritim, bruiajul periclitează navigația și siguranța navelor, crescând riscul de coliziuni și naufragii. Operațiunile portuare și ajutoarele de navigație pot fi, de asemenea, perturbate. Un aspect important este afectarea sistemelor AIS (Automatic Identification System), utilizate pentru monitorizarea și evitarea coliziunilor. Bruiajul în zone maritime critice, cum ar fi Marea Neagră, are un impact semnificativ asupra comerțului și siguranței navigației, deoarece datele AIS compromise fac dificilă monitorizarea reciprocă a poziției navelor și asigurarea respectării reglementărilor.   

Infrastructura este, de asemenea, vulnerabilă la bruiaj. Sincronizarea rețelelor de telecomunicații și a turnurilor celulare poate fi degradată, iar sincronizarea precisă a rețelelor poate fi afectată. Timpii de răspuns și acuratețea vehiculelor de urgență pot fi îngreunați, iar serviciile financiare care se bazează pe sincronizarea precisă a timpului pot fi perturbate. Operațiunile de logistică și gestionarea flotei, care depind de urmărirea precisă a locației, pot fi, de asemenea, afectate, având consecințe economice semnificative prin perturbarea lanțurilor de aprovizionare și a operațiunilor de transport .   

Cazuri concrete de sabotaj sau bruiaj intenționat al sateliților de navigație

Există numeroase cazuri raportate public de sabotaj sau bruiaj intenționat al sateliților de navigație. În zonele de conflict, utilizarea bruiajului GNSS a devenit o tactică standard. De exemplu, în războiul din Ucraina, Rusia a utilizat pe scară largă bruiajul pentru a perturba operațiunile militare ucrainene, dar acest lucru a afectat și aviația civilă și traficul maritim din regiune. Similar, regiunea Mării Negre a fost un focar de bruiaj, posibil legat de tensiunile geopolitice din zonă. În Orientul Mijlociu s-a raportat utilizarea bruiajului, unele state fiind acuzate de perturbări care afectează țările vecine. Aceste incidente au avut un impact semnificativ asupra aviației civile, determinând aeronave să fie deviate de la curs.   

Zborurile comerciale au raportat, de asemenea, pierderi ale semnalului GPS, în special pe rutele de lungă durată care tranzitează zonele de conflict sau se apropie de Rusia. Incidentul Azerbaijan Airlines 8243 din 2014, soldat cu pierderi de vieți omenești, a fost pus parțial pe seama bruiajului GPS. Perturbări GPS au fost raportate și la aeroporturi importante, cum ar fi Newark și Denver, fiind uneori cauzate de utilizarea ilegală a jammere-lor de către șoferi care încercau să evite monitorizarea. În sectorul maritim, în 2017, s-au raportat cazuri de inducere în eroare (spoofing) a navelor în Marea Neagră, unde sistemele de navigație au indicat poziții false ale navelor .   

Bruiajul GNSS este utilizat și în activități infracționale. Jammerele GPS sunt folosite în furtul de vehicule și traficul ilegal pentru a evita detectarea și urmărirea de către forțele de ordine. Un caz concret a implicat utilizarea unui jammer pentru a fura containere dintr-un port, demonstrând versatilitatea acestei tehnici în scopuri ilicite.   

Motivațiile din spatele acestor acte de sabotaj sau bruiaj

Motivațiile din spatele actelor de sabotaj sau bruiaj al sateliților de navigație sunt diverse. În contextul operațiunilor militare și al războiului electronic, bruiajul GNSS este o tactică standard pentru a confunda și dezorienta forțele inamice, inclusiv rachetele și dronele. Rusia, de exemplu, utilizează sisteme avansate de război electronic, cum ar fi Krasukha-2, pentru a bruia semnale pe distanțe considerabile. Bruiajul este, de asemenea, utilizat pentru a proteja infrastructura proprie împotriva atacurilor cu drone.   

În afara conflictelor militare, indivizi și organizații pot recurge la bruiaj pentru a evita urmărirea. Șoferii de camioane pot folosi jammere pentru a eluda monitorizarea de către angajatori, deși această practică este ilegală și poate avea consecințe neintenționate. Organizațiile ilegale utilizează jammere în timpul traficului și a furturilor de vehicule, pentru a nu fi depistați de forțele de ordine. Chiar și persoanele preocupate de intimitatea lor pot folosi jammere pentru a împiedica monitorizarea locației de către diverse aplicații sau agenții.   

Tensiunile geopolitice joacă, de asemenea, un rol în incidentele de bruiaj. S-au raportat cazuri de bruiaj în apropierea granițelor statelor membre NATO, posibil ca demonstrație de forță sau ca răspuns la anumite acțiuni. Incidentele de bruiaj raportate în Finlanda după o întâlnire între președintele său și președintele SUA, precum și cele din Polonia după activarea unui sistem anti-rachetă lângă Kaliningrad, sugerează o legătură între tensiunile politice și utilizarea bruiajului. Bruiajul extins din nordul Norvegiei, care a devenit atât de frecvent încât autoritățile au încetat să mai înregistreze incidentele, indică o utilizare persistentă în contextul regional. Similar, bruiajul raportat în Bulgaria după aderarea la zona Schengen ar putea fi interpretat în contextul geopolitic mai larg.   

Opinia Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU) referitoare la bruiajul sateliților de navigație

Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU), împreună cu Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO) și Organizația Maritimă Internațională (IMO), a emis numeroase declarații oficiale, rapoarte și rezoluții exprimându-și "grava îngrijorare" cu privire la creșterea cazurilor de interferență dăunătoare cu sistemele globale de navigație prin satelit. 

ITU a emis, de asemenea, avertismente directe către statele membre cu privire la interferențele intenționate cu semnalele GNSS, subliniind necesitatea de a lua măsuri pentru a preveni astfel de incidente. Rezoluția ITU-R 676, adoptată la Conferința Mondială a Radiocomunicațiilor (WRC-23), atrage în mod specific atenția asupra amenințărilor tot mai mari la adresa serviciului de radionavigație prin satelit în benzile de frecvență cheie utilizate de GNSS. ITU a reamintit statelor membre obligațiile clare care interzic cauzarea de interferențe dăunătoare.   

Din perspectiva legalității, opinia ITU este clară. Articolul 45 din Constituția ITU prevede explicit că toate stațiile radio, indiferent de scopul lor, trebuie operate astfel încât să nu cauzeze interferențe dăunătoare serviciilor radio sau comunicațiilor altor state membre. Prin urmare, bruiajul intenționat care afectează sistemele GNSS ale altor state este considerat ilegal. 

ITU clasifică interferențele în trei categorii – admisibile, acceptate și dăunătoare – definind interferența dăunătoare ca fiind acea interferență care pune în pericol funcționarea unui serviciu de radionavigație sau a altor servicii de siguranță, sau care degradează, obstrucționează sau întrerupe în mod repetat un serviciu de radiocomunicații.   

Organizația îndeamnă statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a minimiza interferențele provenite de pe teritoriul lor și să raporteze prompt orice caz de interferență dăunătoare autorităților internaționale relevante, inclusiv ITU. 

De asemenea, ITU încurajează statele membre să mențină o infrastructură de navigație convențională suficientă ca sistem de rezervă esențial în cazul unor întreruperi ale serviciilor GNSS. 

O altă recomandare cheie este intensificarea colaborării între autoritățile de reglementare radio, autoritățile de aviație civilă, organizațiile maritime, agențiile de apărare și autoritățile de aplicare a legii pentru a îmbunătăți monitorizarea, a consolida eforturile de răspuns și a aborda amenințările de interferență mai eficient.