Televiziunea tradițională și platformele de streaming pierd teren în fața platformelor sociale? Motivele nu sunt evidente pentru toata lumea: avantajul algoritmilor inteligenței artificiale, care prezintă conținut potrivit intereselor utilizatorilor, dar si al gratuității.
Generațiile Z și Millennials preferă tot mai mult rețelele sociale ca sursă de divertisment, fiind cucerite de recomandările personalizate generate prin inteligență artificială și de conținutul gratuit, dar cu ceva reclame la pachet. Între timp, abonamentele TV clasice si de streaming rămân constante, fără prea mult avânt.
Această tendință pune la grea încercare studiourile clasice și platformele de streaming, care sunt acum obligate să-și regândească strategiile pentru a livra conținut atractiv într-o lume în care preferințele consumatorilor evoluează mai rapid decât viralizarea unui meme.
Conform unui raport al specialiștilor de la Deloitte, Digital Media Monitor, care oferă periodic informații detaliate despre comportamentul consumatorilor din SUA față de produsele și serviciile din industria media și divertismentului, cum crește costul abonamentelor, consumatorii se uită cu nostalgie spre variantele ieftine sau gratuite.
Tarifele pentru serviciile de streaming fără reclame au urcat în medie la 16 dolari lunar, provocându-le migrene financiare consumatorilor mai tineri, care preferă tot mai mult să anuleze abonamente sau să migreze spre variante cu reclame incluse. Așa că platformele care au revoluționat piața TV devin acum ele însele victime ale aceleași probleme: prețuri mari și percepția unei valori reduse a serviciilor.
În medie, în SUA abonații TV prin cablu sau satelit scot din buzunar cam 125 de dolari lunar, în timp ce iubitorii de streaming plătesc cam 69 de dolari pentru aproximativ patru servicii diferite. Tinerii resimt mai tare creșterea prețurilor, cu un plus de 20% față de anul precedent. Consumatorul mediu consideră că abonamentul perfect, fără reclame, nu ar trebui să sară de 14 dolari, iar unul cu reclame ar trebui să fie în jur de 10 dolari. Tot ce depășește aceste sume e văzut ca o extravaganță.
În mod constant, cam 39% dintre consumatori au renunțat la cel puțin un abonament în ultimele șase luni, procent ce sare de 50% la tinerii Z și Millennials. În plus, fenomenul „pleacă și revino”, unde consumatorii își anulează și apoi își reactivează abonamentele, când vor sa vadă ceva pe o platforma de streaming, rămâne stabil, cu un sfert dintre abonați aplicând această strategie în mod regulat.
De parcă asta nu era suficient, opțiunile cu reclame devin tot mai populare, mai ales printre generațiile mai mature (Gen X și Boomers), ajungând la 58% utilizare, de la 46% anul trecut.
Rețelele sociale domină preferințele tinerilor datorită recomandărilor hiper-personalizate. În medie, un membru al generației Z petrece cu aproape o oră mai mult decât restul consumatorilor pe rețelele sociale sau vizionând conținut generat de utilizatori și cu aproximativ 44 minute mai puțin uitându-se la televizor sau filme. Tinerii consideră conținutul social mai relevant decât cel clasic, iar o treime din generația Z preferă să urmărească rezumate sportive pe TikTok sau Instagram decât să plătească pentru transmisiuni sportive live.
Creatorii de conținut online își întăresc influența, devenind mai vedete decât actorii tradiționali. Aproape jumătate dintre tinerii intervievați spun că au conexiuni emoționale mai puternice cu influencerii decât cu vedetele TV. Aceștia urmăresc adesea conținut recomandat de influenceri și primesc sugestii mai bune despre ce să vizioneze, direct de pe rețelele sociale. Totuși, unii consumatori devin sceptici când influencerii fac saltul la televizor, temându-se că își pierd autenticitatea.
Mesajul este clar: cine se bazează pe tehnologia AI pentru a personaliza conținutul prezentat pe platformă câștigă, cine nu, riscă să piardă o întreagă generație de spectatori care își petrec tot mai mult timp pe TikTok și mai puțin pe canapeaua din sufragerie.
Tiktok și streaming-ul sunt cele mai mari aberații ale secolului 21.
Cum să fie streamingul o aberație? Serios acum... Faptul că poți asculta ce melodii vrei, când vrei, pe YouTube sau Spotify, fără să aștepți să fie difuzate la radio, e o aberație? Sau că poți vedea un film întreg, fără întreruperi de reclame din 10 în 10 minute, exact când ai timp și chef? Faptul că urmărești un serial cap-coadă, în ritmul tău, fără să fii legat de un program fix, e ceva negativ?
Streamingul nu e doar comoditate. E o revoluție tehnologică reală. E libertatea de a alege, de a avea control asupra conținutului și momentului în care îl consumi. Poți urmări live posturi TV de oriunde, pe telefon sau tabletă, fără să cari după tine o antenă sau să cauți semnal. Poți avea acces la documentare, filme, emisiuni educative sau evenimente culturale internaționale – toate la un click distanță.
Dacă unii aleg să folosească această tehnologie pentru conținut superficial sau banal, nu streamingul e de vină. Ar fi ca și cum ai spune că internetul e o aberație doar pentru că există site-uri proaste.
Streamingul înseamnă acces, flexibilitate, economie de timp și uneori chiar de bani. E unul dintre cele mai utile instrumente digitale din viața de zi cu zi. Aberație? Nu, e progres.
TikTok își are farmecul său, dar se transformă într-um mijloc de manipulare pentru cei mai limitați (adolescenți, dar și unii adulți). Cât despre streaming, acesta este prezentul și mai ales viitorul, pentru televiziune și nu numai.
Trimiteți un comentariu
☑ Comentariile conforme cu regulile comunității vor fi aprobate în maxim 10 ore. Dacă ai întrebări ce nu au legătură cu acest subiect, te invităm să le adresezi în Grupul Oficial HD Satelit.